Intelegere

Las  gloata sa dispretuiasca
Ascunsa taina dintre noi,
Prejudecata omeneasca
S-arunce-n cale cu noroi.

`Naintea idiotilor lumii
Nu plec genunchii, nu cersesc;
La fel cu tine, gandul nu mi-i
Nici sa urasc, nici sa iubesc.

M-afund, far` sa le caut rostul,
In chefuri, nici voios, nici trist;
Vorbesc cu prostul, cu neprostul,
Doar pentru sufletu-mi exist.

Si pretuim in viata toata
Doar oamenii. Atata tot!
Nu ne-om minti noi niciodata
Nici altii-a ne-nsela  nu pot.

In larma gloatei ne-ntalniram;
O zi ca orice alta zi.
Fara de bucurii iubiram,
Fara de tristeti ne-o desparti.

Un comentariu: