Nu a vrut sa fie asa...

La umbra stejarului secular,
Cu toiagul in poala, sade un batran,
Al carui cugetu acum e necuget.
Fost pelerin al sufletelor,
Acum calau al amintirilor,
Un batran cu barba sura,
Cu fata aspra si privirea dura,
Mijeste-n zare a sa perzanie,
Ca nu a stiut sa fie,
Ca inima-i cum n-ar trebui sa-i fie,
Si doar murmurul ragusit al gandului
Mai rasuna inchizand o pleoapa,
Cu amaraciune spunand:
-Eu n-am vrut sa fiu asa...

2 comentarii:

  1. Imi place ideea de a scrie, in primul rand. Apoi, pentru un baiat este cu atat mai mult un atu sa se exprime in versuri. Te admir pentru intentiile tale, desi nu stiu cati ani ai. As vrea totusi sa fac o observatie si te rog sa o iei ca atare, fara sa ma intelegi gresit. In unele poezii scrisul e prea simplist, iar altele incerci sa le complici in mod gresit. Ma refer la avalansa de epitete, de inversiuni, de metafore, care sufoca si mai mult strica. Incepand cu "despre mine" unde cuvintele tale nu reusesc sa se ridice la nivelul la care ti-ai fi dorit, ci par siropoase si exagerate...Nu trebuie sa te supere parerea altora si nici a mea, pentru ca sunt convinsa ca toti cei ce scriu trebuiesc sa suporte si critici. Un an nou inspirat!

    RăspundețiȘtergere
  2. Multumesc frumos pentru comentariu :)... nu am sa ma supar pentru ca sunt constient de tot ce-mi spui... parerile sunt impartite la fecare individ si fiecare individ are o perceptie diferita si un mod diferit de a se exprima, nu scriu pentru a face o capodopera literara, nu scriu pentru a impresiona, nu am spus niciodata ca ma pricep sa scriu, eu doar scriu asa cum vad eu lucrurile, sunt imperfect si imperfectiunea se vede, insa ce ma bucura mai mult e faptul ca ai avut ceva de spus si te apreciez... si nu inteleg de ce pt un baiat este un atu faptul ca scrie... poate imi vei explica tu ..

    RăspundețiȘtergere