Cuget irefutabil...

Multi ani asternuti mi-au fost in cale, al caror sir m-au facut mare,ani plini de voie buna, cand aveam, propriul meu cer senin si soare!
Ani claditi cu vise transformate in traite impliniri ce aduc acum culoare in amintiri.
Toti anii marcati mi-au fost, de trecatoarele iubiri si dezamagiri,ani trecuti cu lacrimi, zambete si sclipitoare priviri.
Din cand in cand nostalgic deschid cufarul mintii mele prafuite aducandu-mi aminte ca sunt un fericit posesor al unui sertar plin de scrisori in ale caror asteptare mereu eram nerabdator, scrisori ce le citeam atent cu interes, entuziasmat, de nenumarate ori iar ilustratele mi-aduc aminte de drumurile ce le faceam pe atunci cu un singur gand si ala tot nerabdator, sa o vad pe ea!
Asi da orice, acei ani sa-i pot recapata, fiecare clipa in parte asi retrai de asi putea!
Am golanit si-am cochetat cu ochi verzi, albastri si caprui, cu caractere dulci si amarui, au fost multe nopti si zile senine si tot atat de multe pline de suspine.
Destainuite sentimentele mereu mi-au fost, pentru unele persoane fara rost si de prea putine ori cu folos, insa cu constiinta impacata mereu m-am intors pe al meu drum cu capul sus pasind voios.
Egoismul la mine nu-si are loc, am intins o mana oferind putinul meu tuturor chiar si dusmanilor.
Golanind cu bun simt am trait, fie ca am suspinat, fie ca am iubit, eu mereu am zambit caci orice in asta viata isi are rost si intotdeauna acelas sfarsit!

2 comentarii:

  1. eh, dasta este bine ca intotdauna sa ne cunoastem limitele si uneori sa le depasim , pentru ca e bine sa stii care iti este locul in lume...

    RăspundețiȘtergere