In drum spre nicaieri...

Contemplate imi sunt potecile,
prin binecuvantarea pasilor ce am primit
sa-mi traiesc bucuros ratacirile
intr-un mod simplu si mult dorit.

Deseori cu creionul cochetez,
printre mii de cugete
reusesc totusi sa desenez,
traitele stari si sentimente.

Soaptele suave pierdute in pustia noapte,
sunt ca pasii facuti din loc
ce prin absurd te poarte departe
dupa destin, dupa noroc.

soarele zambeste,
o floare intalnesti in cale
cu petalele fermecate
ce dau sens vietii tale.



Aceasta floare ilustrata este primita cadou de la Raluca... click pe imagine!

7 comentarii:

  1. poezia e in ton cu poza...ai facut-o special pentru premiul de la mine? :D

    RăspundețiȘtergere
  2. da... in special ultima strofa !!! si eu o dau mai departe ca sa continui stafeta lu` Romina cu mesajul termina odata povestea !!!!

    RăspundețiȘtergere
  3. multumesc zippo...o sa termin si povestea, doamne..
    ce om, ma bate la cap.
    ah...

    RăspundețiȘtergere
  4. stai stai. nu. ma corectez. daca ai treaba cu noii golani e de cacat:)

    RăspundețiȘtergere
  5. nu am treba cu ei... mi s-o parut interesant acum 1 an juma insa mi-am schimbat parerea dar o ramas banneru akolo ...

    RăspundețiȘtergere